Observarea spatiului cosmic
La 14 februarie 1990, cand a parasit sistemul nostru solar, sonda spatiala Voyager 1 a facut o fotografie cu totul deosebita Pamantului . Niciodat pana atunci , Planeta noastra Albastra nu fusese observata si fotografiat de la o distanta atat de mare . Redus la dimensiunea unu i punct luminos, Pamantul este aproape invizibil . Totusi, este singurul loc cunoscut din Univers unde exista viata. Tot ceea ce inseamna acest miracol, tot ceea ce este important si sacru pentru noi, toate cunostiintele, toate atrocitatile, toata dragostea, toate se petrec pe planeta noastra . Se pune asadar intrebarea suntem singuri in Univers?
Misterioasele canale
Discutia aceasta s-a purtat pentru prima oara cu vehementa cand astronomul italian Giovanni Schiparelli a observat, in vara anului 1877, o serie de inii intunecate pe Marte, pe care le-a suspectat a fi santuri sau structuri canelate. Acestea se aflau intre zonele mai intunecate ale planetei, pe care el le-a descris ca fiind mari. A denumit santurile "canale", ceea ce a fost interpretat ca un indiciu ca pe Marte ar trebui sa existe viata antropoida- exista convingerea ca aceste canale martiene fusesera trasate artificial.
Misterioasele canale
Discutia aceasta s-a purtat pentru prima oara cu vehementa cand astronomul italian Giovanni Schiparelli a observat, in vara anului 1877, o serie de inii intunecate pe Marte, pe care le-a suspectat a fi santuri sau structuri canelate. Acestea se aflau intre zonele mai intunecate ale planetei, pe care el le-a descris ca fiind mari. A denumit santurile "canale", ceea ce a fost interpretat ca un indiciu ca pe Marte ar trebui sa existe viata antropoida- exista convingerea ca aceste canale martiene fusesera trasate artificial.
Nici urma de martieni
Canalele de pe Marte asa cum si le-a imaginat Giovanni Schiparelli
La inceputul secolului XX, astronomii pareau convinsi ca macar Luna Marte si Venus erau locuite probabil de fiinte inteligente. Literatura SF descria in special planeta Marte ca adapost al extraterestrilor. Dezamagirea a aparut odata cu cercetarea moderna a spatiului cosmic. Canalele vazute de Schiaparelli pe Marte s-au dovedit iluzii optice si, in ciuda indiciilor potrivit carora, cu milioane de ani in urma, pe Marte ar fi putut sa curga apa si sa se dezvolte forme simple de viata, se poate spune cu certitudine ca n-au existat niciodata martieni.
Sunt necesare anumite conditii pentru evolutia vietii. Astfel, ar trebui sa se poata forma legaturi moleculare complexe, ca cele dintre moleculele de proteine si acizii nucleici, avand in vedere ca nici in cazul organismelor primitive, moleculele simple sau atomii individuali nu pot controla reactiile si procesele biochimice de tipul asimilarii alimentelor, al metabolismului, al reproducerii si ereditatii. In plus, viata organica activa se incadreaza intr-un interval de temperatura relativ ingust.
Sunt necesare anumite conditii pentru evolutia vietii. Astfel, ar trebui sa se poata forma legaturi moleculare complexe, ca cele dintre moleculele de proteine si acizii nucleici, avand in vedere ca nici in cazul organismelor primitive, moleculele simple sau atomii individuali nu pot controla reactiile si procesele biochimice de tipul asimilarii alimentelor, al metabolismului, al reproducerii si ereditatii. In plus, viata organica activa se incadreaza intr-un interval de temperatura relativ ingust.
Moleculele se descompun
La o temperatura de peste 100 de grade celsius, moleculele organice mari se descopun in altele mai mici. La temperaturi de cateva mii de grade , nu pot exista decat atomi individuali. In schimb la temperaturi sensibil inferioare punctului de inghet , reactiile chimice se incetinesc atat de drastic, incat viata activa nu mai este posibila.Ce le mai favorabile temperaturi sunt cuprinse intre 25-45 grade celsius.Temperatura corporala a celor mai dezvoltate fiinte este cuprinsa in acest interval de temperatura si este respectata cu strictete prin complicate sisteme de reglare.
In mod surprinzator, indeplinirea unor conditii mai speciale ale mediului inconjurator , cum ar fi o atmosfera bogata in oxigen sau in apa, nu constituie premise obligatorii pentru aparitia vietii. Exista organisme minuscule care pot supravietui si celor mai vitrege conditii de mediu.
In privinta aparitiei vietii, sunt citate cu predilectie experientele efectuate in anul 1935 de Stanely l.Miller de la Universitatea din Chicago (Illinois)El a demonstrat ca intr-o "atmosfera straveche" formata din hidrogen, vapori de apa, metan si amoniac, se pot produce aminoacizi- baza moleculelor de proteina, prin descarcari electri ce sau raze ultraviolete bogate in energie. Oamenii de stiinta sunt de acord in privinta faptului ca tranzitia aminoacizilor catre structuri moleculare mai mari si substante vii este un proces care poate avea loc si pe alte planete.
Cei doi astrofizicieni, Barie Jones si Nick Sleep, de la Open University, In Milton Keynes, considera deasemenea, ca au gasit prin programele lor computerizate zone locuibile in Univers. Sistemul cel mai apropiat de sistemul nostru solar il reprezinta steaua 47 din constelatia Ursa Mare aflata la o departare de "numai" 46 de ani lumina.
In mod surprinzator, indeplinirea unor conditii mai speciale ale mediului inconjurator , cum ar fi o atmosfera bogata in oxigen sau in apa, nu constituie premise obligatorii pentru aparitia vietii. Exista organisme minuscule care pot supravietui si celor mai vitrege conditii de mediu.
In privinta aparitiei vietii, sunt citate cu predilectie experientele efectuate in anul 1935 de Stanely l.Miller de la Universitatea din Chicago (Illinois)El a demonstrat ca intr-o "atmosfera straveche" formata din hidrogen, vapori de apa, metan si amoniac, se pot produce aminoacizi- baza moleculelor de proteina, prin descarcari electri ce sau raze ultraviolete bogate in energie. Oamenii de stiinta sunt de acord in privinta faptului ca tranzitia aminoacizilor catre structuri moleculare mai mari si substante vii este un proces care poate avea loc si pe alte planete.
Cei doi astrofizicieni, Barie Jones si Nick Sleep, de la Open University, In Milton Keynes, considera deasemenea, ca au gasit prin programele lor computerizate zone locuibile in Univers. Sistemul cel mai apropiat de sistemul nostru solar il reprezinta steaua 47 din constelatia Ursa Mare aflata la o departare de "numai" 46 de ani lumina.
Luare de contact
Sa insemne aceasta ca nu se poate lua contact cu acestea ? Nicidecum. Marea problema este aceea a comunicarii cu ele, la milioane de kilometrii departare. Cum sa ne facem remarcati noi oamenii si cum sa recunoastem semnalele altor civilizatii?
Pentru un observator de la mare distanta, planeta noastra este, in cel mai bun caz, un mic punct albastru langa un soare luminos si stralucitor. Asadar, nu exista nici o sansa a descoperii particularitatiele Pamantului? Oamenii de stiinta de la Universitatea Princeton din America si-au pus sperantele intr-o metoda noua prin care sa poata depista planetele locuibile din jurul altor sori. Exista ceva ce arata ca bunul si batranul nostru Pamant e o lume locuibila: lumina sa albastruie care palpaie slab. In timp ce de pilda Marte si Venus par sa straluceasca destul de constant, luminozitatea Pamantului se modifica permanent. In functie de rotatie, sunt luminate alternativ deserturi, paduri, nori si oceane, care reflecta in mod diferit lumina solara. Aceasta luminozitate variabila este evidenta si spune ceva despre planeta noastra.
Pentru un observator de la mare distanta, planeta noastra este, in cel mai bun caz, un mic punct albastru langa un soare luminos si stralucitor. Asadar, nu exista nici o sansa a descoperii particularitatiele Pamantului? Oamenii de stiinta de la Universitatea Princeton din America si-au pus sperantele intr-o metoda noua prin care sa poata depista planetele locuibile din jurul altor sori. Exista ceva ce arata ca bunul si batranul nostru Pamant e o lume locuibila: lumina sa albastruie care palpaie slab. In timp ce de pilda Marte si Venus par sa straluceasca destul de constant, luminozitatea Pamantului se modifica permanent. In functie de rotatie, sunt luminate alternativ deserturi, paduri, nori si oceane, care reflecta in mod diferit lumina solara. Aceasta luminozitate variabila este evidenta si spune ceva despre planeta noastra.
Alarma Falsa
Cercetatorii isi pun sperantele de a lua legatura cu " ET" din Univers in semnalele raddio. Ei trimit mesaje in cosmos si spera ca ele sa fie receptionate undeva; in acelasi timp, uriase radiotelescoape amplasate peste tot asteapta un semnal de undeva. "Urmarim voci din nesfarsitele oceane ale Cosmosului ", spune astrofizicianul american Frank Drake, initiatorul proiectului SETI ( Search for Extraterestrial Intelligence - Cutare a de inteligenta extraterestra).
In aceasta campanie de interceptare, cercetatorii s-au concentrat pe 2 domenii. Trebuie exploatat tot ceul intr-o cursa rapida. In acelasi timp, se doreste ca, in perimetrul a 82 ani-lumina, corpuri ceresti alese in mod special sa fie studiate mai atent. Cercetatorii au si identifivat zgomote suspecte. Ele proveneau din Calea Lactee, galaxia noastra cu 300 de miliarde de sori, dar s-au auzit o singura data. Semnalele nu s-au repetat. Daca numai galaxi noastra are 300 de miliarde de sori celelealte galaxii cati sori au, exista si alte civilizatii in alte galaxii si daca e asa e posibil ca univresul sa fie infinit?
Cea-ar fi ca Planeta noastra Albastra, aflata chiar la marcinea Caii Lactee, sa fie admirata de multa vreme? Caci orice fiinta inzestrata cu ratiune poate inregistra impulsurile electromagnetice care, inca de la inceputul secolului trecut, pleaca de la suprafata Pamantului prin nenumarate statii radio si mii de emitatoare radio si TV. Ele se raspandesc cu viteza luminii dcci cu 300 000 km/s, in toate colturile Universului. Este fantastic sa-ti imaginezi ca un spectator aflat pe Tau Centauri, la 11,8 ani-lumina, se poate amuza privind o emisiune de divertisment din 1994. Sica semnalele SOS lansate de Titanicul care se scufunda gonesc prin spatiulc cosmic deja dincolo de steaua Capella.
In aceasta campanie de interceptare, cercetatorii s-au concentrat pe 2 domenii. Trebuie exploatat tot ceul intr-o cursa rapida. In acelasi timp, se doreste ca, in perimetrul a 82 ani-lumina, corpuri ceresti alese in mod special sa fie studiate mai atent. Cercetatorii au si identifivat zgomote suspecte. Ele proveneau din Calea Lactee, galaxia noastra cu 300 de miliarde de sori, dar s-au auzit o singura data. Semnalele nu s-au repetat. Daca numai galaxi noastra are 300 de miliarde de sori celelealte galaxii cati sori au, exista si alte civilizatii in alte galaxii si daca e asa e posibil ca univresul sa fie infinit?
Cea-ar fi ca Planeta noastra Albastra, aflata chiar la marcinea Caii Lactee, sa fie admirata de multa vreme? Caci orice fiinta inzestrata cu ratiune poate inregistra impulsurile electromagnetice care, inca de la inceputul secolului trecut, pleaca de la suprafata Pamantului prin nenumarate statii radio si mii de emitatoare radio si TV. Ele se raspandesc cu viteza luminii dcci cu 300 000 km/s, in toate colturile Universului. Este fantastic sa-ti imaginezi ca un spectator aflat pe Tau Centauri, la 11,8 ani-lumina, se poate amuza privind o emisiune de divertisment din 1994. Sica semnalele SOS lansate de Titanicul care se scufunda gonesc prin spatiulc cosmic deja dincolo de steaua Capella.
Observarea spatiului cosmic prin radioastronomie
Cu ajutorul unor instalatii gigantice , oamenii de stiinta intercepteaza orice zgomot venit din Cosmos.
1. Radiotelescoapele nu se deosebesc , in general de telescoapele optice cu oglinda , in ceea ce priveste constructia lor in principiu. De la un reflector de forma parabolica, undele radio sunt colectate, focalizate si orientate spre o antena care se afa in focarul sistemului. De acolo semnalul pleaca, prin cablu, la receptor.
2. Radioastronomianu observa cu ajutorul lumini vizibile, ci prin intermediul undelor radio cu lungimi de unda pornind de la cativa centimetri pana la sute de metri.
3. Undele radio din Univers sunt de miliarde de ori mai slabe decat semnalele trimise de emitatorii terestrii. De aceea radiotelescoapele sunt plasae de cele mai multe ori in zone slab populate si lipside de emitatoare producataoare de bruiaj.
4. Descoperirea undelor radio de provenienta cosmica ii apartine inginerului de radiocomunicatii Karl Jansky, in anul 1931. Primul radiotelescop astronomic a fost construit in 1937 de inginerul de radiocomunicattii Grote Reber care, in 1944 a editat prima harta radioastronomica a cerului .
5. Sursele radio cosmice sunt, mai ales, nori gazosi fierbinti, ramasite de supernove, stele neutronice, quasari( obiecte cvasistelare) si pulsari. In schimb, stelele luminoase din zona vizibila sunt, in majoritatea cazurilor, doar slabe surse radio.
6. Spre deosebire de telescoapele optice, telescoapele radio pot lucra si ziua si penetreaza chiar si straturile groase de gaze si nori. De aceea ele reprezintaun important mijloc auxiliar pentru cercetarea planeteleor care au o atmosfera densa, cum ar fi Venus
7.Mai multe radiotelescoape pot fi conectate la un loc cu ajutorul interferometriei, asa incat sa functionezeca o singura mare antena. In felul acesta pot fi observate si unde radio cu lungime mare de unda, ca si obiecte aflate la mare departare.
8.In cautarea vietii inteligente extraterestre din Univers, radioastronomia joacaun rol capital, intrucat undele radio, dupa cum se presupune, sunt cele mai indicate unde purtatoare si, implicit, cele mai verosimile pentru transmiterea de informatii in Cosmos.
9.Radiotelescopul din Parkes(Australia), cu un diametru de 64 m, a servit la aselenizarea misiunii Apollo-11 in anul 1969 ca princcipala antena de receptie pentru imaginile televizate de pe luna. Si astazi, comunicarea cu sondele spatiale se pastreaza prin radiotelescoapele Deep Space Network.
1. Radiotelescoapele nu se deosebesc , in general de telescoapele optice cu oglinda , in ceea ce priveste constructia lor in principiu. De la un reflector de forma parabolica, undele radio sunt colectate, focalizate si orientate spre o antena care se afa in focarul sistemului. De acolo semnalul pleaca, prin cablu, la receptor.
2. Radioastronomianu observa cu ajutorul lumini vizibile, ci prin intermediul undelor radio cu lungimi de unda pornind de la cativa centimetri pana la sute de metri.
3. Undele radio din Univers sunt de miliarde de ori mai slabe decat semnalele trimise de emitatorii terestrii. De aceea radiotelescoapele sunt plasae de cele mai multe ori in zone slab populate si lipside de emitatoare producataoare de bruiaj.
4. Descoperirea undelor radio de provenienta cosmica ii apartine inginerului de radiocomunicatii Karl Jansky, in anul 1931. Primul radiotelescop astronomic a fost construit in 1937 de inginerul de radiocomunicattii Grote Reber care, in 1944 a editat prima harta radioastronomica a cerului .
5. Sursele radio cosmice sunt, mai ales, nori gazosi fierbinti, ramasite de supernove, stele neutronice, quasari( obiecte cvasistelare) si pulsari. In schimb, stelele luminoase din zona vizibila sunt, in majoritatea cazurilor, doar slabe surse radio.
6. Spre deosebire de telescoapele optice, telescoapele radio pot lucra si ziua si penetreaza chiar si straturile groase de gaze si nori. De aceea ele reprezintaun important mijloc auxiliar pentru cercetarea planeteleor care au o atmosfera densa, cum ar fi Venus
7.Mai multe radiotelescoape pot fi conectate la un loc cu ajutorul interferometriei, asa incat sa functionezeca o singura mare antena. In felul acesta pot fi observate si unde radio cu lungime mare de unda, ca si obiecte aflate la mare departare.
8.In cautarea vietii inteligente extraterestre din Univers, radioastronomia joacaun rol capital, intrucat undele radio, dupa cum se presupune, sunt cele mai indicate unde purtatoare si, implicit, cele mai verosimile pentru transmiterea de informatii in Cosmos.
9.Radiotelescopul din Parkes(Australia), cu un diametru de 64 m, a servit la aselenizarea misiunii Apollo-11 in anul 1969 ca princcipala antena de receptie pentru imaginile televizate de pe luna. Si astazi, comunicarea cu sondele spatiale se pastreaza prin radiotelescoapele Deep Space Network.